RSS

Proces literar-Amintiri din copilarie-varianta a II-a

24 Feb

Proces literar/Nica varianta 2

„Modalitati de valorificare a lecturii particulare in activitatea de invatare”

Viaţa pe care o trăim la inceput de secol XXI este marcată de amprenta marilor descoperiri ştiinţifice. Televizorul, calculatorul, internetul au devenit repede perechea pentru fiecare generatie din ultimii ani. Aceste mijloace de informare rapidă şi comodă oferă elevilor posibilitatea informării în orice domeniu al cunoaşterii. Şi atunci se naşte întrebarea: mai este cartea o făgaduinţă, o bucurie, o călătorie prin suflete, gânduri şi frumuseţi aşa cum menţiona poetul Tudor Arghezi ?
Rămâne aşadar obligaţia şcolii de a repune cartea în drepturile ei.
Trezirea interesului şi a gustului pentru lectură implică pentru şcoală o responsabilitate incontestabilă. Ce citesc copiii? Cum citesc? Când şi unde citesc? Cum îşi selectează lecturile? Cum poate fi îndrumată lectura şi în ce măsură intervenţiile sunt oportune? Cum contribuie lectura la formarea elevilor? – sunt câteva din întrebările care se ridică în faţa învăţătorilor şi îşi cer răspuns.
Micii cititori trebuie iniţiaţi şi deprinşi cât mai de timpuriu cu utilizarea concomitentă a cărţii şi a mijloacelor moderne audio – vizuale ca premisă esenţială a unei învăţări eficiente. Din partea factorilor educativi este nevoie de răbdare, perseverenţă, voinţă, precum şi de modelul propriu.
Pasiunea pentru lectura este un mare castig pentru invatator si mai ales pentru elevii care indragesc cartea. Ei citesc pentru a se instrui fara eforturi prea mari, adesea delectandu-se. Cand pasiunea aceasta se impleteste armonios, organic cu pasiunea pentru studiu, cand elevul intelege literatura avand puterea de a raporta impresiile, trairile autorului la propria lui experienta de viata, lectura devine necesara ca ‘’apa pe care o bem’. Raportul dintre lectura extrascolara si materia prevazuta de programa scolara este unul de consolidare si clarificare a unor probleme.
Îndrumarea lecturii suplimentare a elevilor presupune, pe lângă recomandări de titluri şi autori, o evaluare cantitativă şi calitativă corespunzătoare. Aceasta ofera posibilitatea de a examina cu discernământ ce citesc elevii si de a lua decizii corecte . Controlul lecturii elevilor trebuie să fie o activitate permanentă a învăţătorului spre a preveni comoditatea, efectuarea de lecturi facile, superficialitatea, neglijarea cărţilor.
Pentru a forma buni cititori de cărţi şi pentru a cultiva gustul pentru lectură, colaborez cu părinţii elevilor spre a-i avea în ajutor; mediul familial poate stimula elevii în lecturarea cărţilor specifice vârstei lor.
Creşterea interesului pentru achiziţionarea sau multiplicarea de informaţii se realizează printr-o îndrumare sistematică a lecturii elevilor. O secvenţă foarte importantă în stimularea interesului pentru lectură şi formarea de cititori pasionaţi este legată de felul în care se recomandă ce să citească şi cum să citească elevii.
1

Pentru organizarea şi desfăşurarea îndrumării lecturii suplimentare a elevilor, folosesc următoarele metode şi procedee de învăţământ:
1. citirea expresivă, efectuată de mine, textele alese fiind scurte, cu naraţiune concentrată, cu dialog şi cu o acţiune atrăgătoare;
2. povestirea efectuată de mine; când o realizează învăţătoarea, povestirea este model, adică va îndeplini condiţiile de a fi expresivă, logică şi spectaculoasă;
3. organizarea de serbări şcolare ,prin şezători literare, montaje literare, teatru şcolar, procese şi jocuri literare;
4.O modalitate de abordare a textelor literare, destul de interesanta si captivanta in acelasi timp este procesul literar.
In cadrul acestuia, din procedura juridica se retin doar cateva elemente care au menirea de a asigura dezbaterii o tinuta oficiala. Elevilor li se atribuie functii de avocati sau martori, presedinti ai completului de judecata, procurori sau inculpati. Ei se vad nevoiti sa dea frau liber fanteziei si totodata retraiesc intamplarile din diverse perspective, intelegand si mai bine textul literar decat la simpla lectura. In efectuarea unor astfel de aplicatii invatatorul va avea grija sa aleaga bine textul care urmeaza a fi tratat sub forma unui proces literar. Acesta va trebui sa fie fie in primul rand valoros sub aspect artistic, iar in al doilea rand sa contina un fapt sau un personaj cu un caracter de problema pentru a incita la o discutie in contradictoriu.
Daca opera literara aleasa contine un personaj problema, se stabilesc capetele de acuzare, adica invinuirile care se pot aduce personajului respectiv. Invatatorul va desemna pentru fiecare cap de acuzare un acuzator si un aparator, in scopul documentarii cat mai amanuntite in problema respectiva .Dupa aceasta distribuire a sarcinilor, se trece la adunarea probelor, elevii vor reciti cu atentie opera literara , extragand citate pe care le vor nota pe fise de lectura , urmand ca acuzarea sau apararea sa se bazeze pe acestea.
Urmeaza intocmirea planului detaliat al interventiei ce trebuie sustinuta in timpul procesului. Textul va fi mai intai scris, apoi citit de mai multe ori cu voce tare, interpretat cu mimica si gestica adecvata. Pentru ca interventia sa fie cat mai oficiala, invatatorul va insista asupra termenilor juridici pe care ii va explica in detaliu, pentru ca acestia sa-i poata utiliza cu degajare ;
-inculpat sau parat – persoana acuzata de o vina ;
-martor – persoana care a asistat la un eveniment ;
-circumstante atenuante – imprejurari care micsoreaza vina cuiva ;
-probe – dovezi
-instanta – organ insarcinat cu solutionarea problemelor juridice ;
-delict – fapt nepermis de lege ;
-sentinta – decizie a unui tribunal ;
In desfasurarea propriu-zisa a procesului, succesiunea momentelor va fi urmatoarea :

2

1. deschiderea facuta de un aprod care anunta cu glas tare ;
Onorata instanta , Curtea !;
2. intrarea completului de judecata, salutat de public prin ridicarea in picioare ;
3. punerea in tema a publicului de catre presedintele completului de judecata printr-o alocutiune prin care se precizeaza cine va fi judecat si pentru care culpa ;
4. audierea acuzatilor si a aparatorilor (dupa fiecare acuzator va lua cuvantul si apararea), precum si a martorilor respectivi ;
5. retragerea completului de judecata pentru deliberare ;
6. concluziile si sentinta ;
In cele ce urmeaza va vom prezenta un proces literar, realizat dupa opera « Amintiri din copilarie » prezentat de elevii clasei a II a de la Scoala cu clasele I-IV Schitu.
Aprodul ;( deschide usa si anunta cu voce puternica ) Onorata asistenta, Curtea !(intra completul de judecata salutat de public prin ridicarea in picioare)
Aprod: Acuzatul este prezent!
Judecǎtor: Acuzat, spune-ţi numele!
Nicǎ: Pǎi …; Nica a lui Stefan a Petrei din Humulesti,tinutul Neamt
Judecǎtor: Alte nume mai ai?
Nicǎ: Îmi spune….Ion Torcǎlǎu
Judecǎtor: Asta-i poreclǎ!
Nicǎ : Porecla e numai Torcǎlǎu. Ion nu-i poreclǎ.
Presedintele : Pe ordinea de zi, figureaza judecarea inculpatului Nica al lui Stefan a Petrei si a Smarandei Creanga,cu domiciliul in satul Humulesti peste apa Ozanei, tinutul Neamt.
Inculpatul se face vinovat de savarsirea urmatoarelor culpe :
-furt calificat din bunurile matusei Marioara si din bunurile publice. El a furat ciresele din gradina matusei si pupaza care era ceasornicul satului ;
-tulburarea linistei publice ; in ziua de 30-31- decembrie orele 12, cand impreuna cu alti tovarasi de joaca a facut mare taraboi pe la casele satenilor, culminand cu scandalul de la casa popii Oslobanu ;
-insulta si calomnie la adresa lui Ion Oslobanu, caruia i–a aplicat poste, si a lui mos Chiorpec Ciubotarul , caruia i s-a adresat cu injurii de tipul « chiupercarul dracului ! »
-degradarea bunurilor publice si profanarea celor sfinte, prin uciderea nevinovatelor muste intre copertile ceaslovului bisericesc ;
-tulburarea de posesie, prin daramarea casei Irinucai si omorarea unei capre ;
-abandonarea locului de munca, prin fuga la scaldat, precum si alte fapte reprobabile ; smantanitul oalelor, luarea in deradere a fetelor bisericesti.
Are cuvantul acuzarea !
Avocatul acuzarii ; Domnule presedinte, onorata instanta ! Avem in fata noastra un caz de o deosebita gravitate ; acest minor inconstient de faptele sale poate fi delincventul de maine daca instanta nu va lua masurile necesare pentru stoparea actiunilor sale. 3

In acuzarea inculpatului ma voi sprijini pe depozitiile unor martori oculari, dar mai ales pe insemnarile facute de acesta in jurnalul sau intim care dovedesc incontestabil gravitatea faptelor sale. Iata ce noteaza inculpatul la pagina 32 ; « In lipsa parintelui si a dascalului , intram in tintirim, tineam ceaslovul deschis si, cum erau filele cam unse , trageau mustele si bondarii la ele, si cand clampaneam ceaslovul, cate zece , douazeci de suflete prapadeam deodata, potop era pe capul mustelor ! »
Asadar, zece-douazeci, de suflete ale cuvioaselor muste patimeau la fiecare inchidere a sfantului ceaslov, la care se adauga profanarea cartii sfinte, patarea acesteia cu sangele unor fiinte nevinovate.
Mai departe, la pagina 49 citim ; ‘ »intr-o zi , fiind Irinuca dusa in sat si avand obiceiul a sedea uitata ca fata vatamatului noi n-avem ce lucra ? Ne suim pe munte, la deal de casa ei , cu cate o bucata de razlog in mana, si cum curgeau paraiele grozav, mai ales unul alb ca laptele, ne pune dracul sa urnim o stanca din locul ei, care era numai intanata, si unde nu porneste stanca la vale, saltand tot mai sus de un stat de om ; si trece prin grajdul si tinda Irinucai, pe la capre si se duce drept in Bistrita de clocotea apa ! Asta era in sambata lui Lazar pe la amiaza. » Ei, ei, ce-i de facut ? Gardul si casa femeii daramate la pamant, o capra rupta in bucati nu-i lucru de saga !
Presedintele ; are cuvantul avocatul Ion Spataru
Domnule presedinte
Faptele paratului intrec deja masura lucrurilor, daramarea locuintei unor oameni saraci care au muncit din greu pentru constructia ei, omorarea unei capre, sunt pagube majore pentru varsta inculpatului. Mai departe, la pagina 63 citim ;’ »Odata, vara pe aproape de mosi, ma furisez din casa si ma duc ziua miaza-mare, la mos Vasile, fratele tatalui cel mai mare, sa fur cirese ..Si ma chitesc eu in mine, cum s-o dau ca sa nu ma prinda » Iata deci o fapta savarsita cu premeditare, inculpatul declara deschis : » ma duc sa fur cirese « cu nonsalanta cu care ar spune « ma duc sa cumpar cirese »
Dar acest fapt a atras dupa sine un altul, caci dupa cum bine veti observa, acestea se inlantuiesc intre ele . La pagina 63 citim : »pana ce dam canepa palanca la pamant »
Procuror : Recunoşti cǎ ai cǎlcat 12 prǎjini de cânepǎ?
Nicǎ: Ba numai jumǎtate!
Judecǎtor: Explicǎ-ne şi nouǎ!
Nicǎ : E la mintea cocoşului, onorat tribunal. Dacǎ mǎtuşa Mǎrioara m-a fugǎrit prin grǎdinǎ, n-am cǎlcat cânepa numai eu. Cealaltǎ jumǎtate a pǎgubit-o chiar mǎtuşa Mǎrioara.
Judecǎtor: Asta cam aşa e.
Dupa esecul furtului de cirese, inculpatul pune la cale un alt furt, al pupezei din tei , furt iarasi premeditat, in scopul valorificarii bunului respectiv. La pagina 70 citim ;
-De vanzare ti-e gainusa ceea mai baiete ?
4
-De vanzare, mosule !
-Si cat ceri pe dansa ?
-Cat crezi si dumneata ca face ! Onorata instanta, pentru aceasta acuza , va rog sa-mi admiteti depozitiile unor martori ca probe la dosar.
PROCURORUL : Se admite.
Aprodul ‘Sa intre in sala martorul Vasile Nautu !
Martorul : Onorata instanta, in dimineata zilei de 12 aprilie, pe cand mergeam la lucrul campului , l-am vazut pe consateanul meu Nica a lui Stefan a Petrei, urcat in teiul de pe coasta dealului , la mos Andrei, cu caciula in mana, pe care a pus-o apoi la gura scorburei unde scotocise de mai multe ori .
AVOCATUL : Dar pupaza, unde era ?
Martorul : Pupaza , n-am vazut-o, dar el dupa ce a luat caciula de la gura scorburei a pus o lespede, apoi a plecat cu demancare la lingurari . De atunci nu s-a mai auzit pupaza cantand, probabil a luat-o la intoarcere.
Aprodul : Sa pofteasca in sala martorul Ion Baltatu.
Procurorul : Spune mosule, ce stii despre inculpatul Nica a lui Stefan a Petrei ?
Martorul : Apoi, domnilor, in ziua de 15 aprilie intr-o luni caci era o zi de targ , m-am dus la obor cu vitica de vanzare, si cum am ajuns in iarmaroc, am dat de Nica a lui Stefan a Petrei care se purta tantos printre oameni cu un cuc armenesc in mana . L-am intrebat daca pupaza e de vanzare si cat cere pe ea. El n–a cerut un pret fix, rugandu-ma pe mine s-o cantaresc din ochi.
Eu atunci , n-am ce lucra ? iau pupaza si, prefacandu-ma ca o dramaluiesc, ii dezleg frumusel ata de la picior, si ea isi ia direct zborul catre Humulesti.
Presedintele : Ce are de spus pârâtul?
Nicǎ: Spun cǎ moşul nu are ţinere de minte.
Procurorul : Sa audiem depozitiile celui de al treilea avocat!
Avocatul III (acuzare) : Suficient mosule ! Esti liber ! Onorata instanta, cer admiterea unei ultime probe pentru a sublinia inca o data pornirile aproape dracesti, ale inculpatului. La pagina 103, in jurnal, citim ; »cateva paturi de hartie lipite una peste alta cu sau de lumanare topit langa foc, pus incet la talpa cand omul doarme greu, si aprinse cu un chibrit, mai sfant lucru nici ca trebuie ! »
In consecinta, acest individ certat cu legea ,constatam ca are o deosebita placere in savarsirea unor fapte josnice manifestand o anumita apetenta pentru culpa, aceasta repetandu-se cu frecventa. Este uimitoare detasarea cu care paratu isi apreciaza apoi comportamentul. La pagina 80 din acelasi jurnal citim ; « S-apoi mai aveam si alte bunuri ; cand ma lua cineva cu raul , putina treaba facea cu mine ; cand ma lua cu binisorul nici atat, iar cand ma lasa de capul meu, faceam cate-o dragulita de trebusoara ca nici sfanta Nastasia izbavitoarea de otrava , nu era in stare a o desface cu tot mestesugul ei ».
5

Domnule presedinte, onorata instanta , avand in vedere gravitatea faptelor comise de inculpat dar mai ales pentru prevenirea unor abateri mai grave, si tinand cont de predispozitiile vadite ale inculpatului pentru actiuni contrare, propun pedepsirea acestuia. Fiind minor, pedeapsa cu inchisoarea este exclusa, dar consider ca inscrierea intr-o scoala de reeducare ar fi binevenita.
Presedintele : Multumesc, are cuvantul apararea !
Avocatul apararii : Onorata instanta , fara a infirma spusele colegilor mei, sunt de acord ca faptele paratului constituie culpe puse sub acuzare juridica . Eu nu contest faptul in sine, nici modul expunerilor , ci ma declar intru totul ostil modului in care s-au administrat probe de catre acuzare. S-a folosit ca proba decisiva in acuzare, jurnalul intim al paratului intitulat « Amintiri din copilarie » din care s-au extras doar acele pasaje favorabile incriminarii faptelor neglijandu-se voit de fiecare data circumstantele in care s-au produs acestea . Din insemnarile facute in jurnalul paratului, rezulta clar, ca acestea au fost percepute de autor ca niste « copilarii ‘ » specifice varstei si nicidecum nu au fost savarsite cu premeditare, asa cum insinuiaza acuzarea. La pagina 55, gasim, »asa eram eu la la varsta cea fericita, si asa cred ca au fost toti copiii, de cand e lumea asta si pamantul, macar sa zica cine ce-o zice « ‘. Prin urmare , cazul incriminat de acuzare reprezinta doar o particularizare, « varsta copilariei » fiind pretutindeni aceeasi, « singura vesela si nevinovata », dupa insemnarile aceluiasi jurnal. Toate faptele incriminate de acuzare au circumstante atenuante, dupa cum rezulta din insemnarile aceluiasi jurnal, iar multe dintre ele au fost deja sanctionate la vremea respectiva , dar acuzarea a omis intentionat aceste detalii.
Iata cateva argumente ; pentru prapadirea sufletelor acelor cuvioase muste sacaitoare si enervante, inculpatul a fost poftit la calul Balan si mangaiat cu Sf. Ierarh Nicolae dupa cum rezulta la pagina 33 a aceluiasi jurnal. »Si cum afla pricina , incepe a ne pofti pe fiecare la Balan si a ne mangaia cu SF. Ierarh Nicolaie pentru durerile cuvioaselor muste si ale cuviosilor bondari, care din pricina noastra au patimit »
Presedintele : Are cuvantul avocatul Ionescu Marina.
Domnule presedinte, onorata instanta ; despre furt calificat, nu poate fi vorba nicidecum in cazul cireselor matusii Marioara, despre care se face in text mentiunea : »harasita de matusa « la fel ca si despre sotul ei « un carpanos si un zgarie branza « In ceea ce priveste deteriorarea canepei, pagubele au fost platite , dupa cum se mentioneaza la pagina 65 : « tata a dat gloaba pentru mine si in plus mi-a tras si o chelfaneala. A doua tentativa de furt, cum a fost calificata, cea a pupezei din tei , nu trebuie privita nici ea ca un furt premeditat. Iata ce graieste textul :
« Eu atunci , sa nu-mi caut de drum tot inainte ? ma abat pe la teiu , cu gandul sa prind pupaza , caci aveam grozava ciuda pe dansa ; nu numai pentru pupat ,cum zicea mama, ci pentru ca ma scula cu noaptea –n cap din pricina ei »
Avocat.: Onoratǎ curte ,cer sǎ fie ascultat şi pârâtul.
6
Judecǎtor: Ce ai de spus?
Nicǎ: Din cauza pupezei, mama mǎ trezea în fiecare dimineaţǎ cu noaptea
în cap.
Prin urmare, asistam mai bine zis la o rafuiala a paratului cu o vrajtoare de pupaza pe care a vrut sa o pedepseasca prin vanzare, si nicidecum la furt calificat. In plus, vanzarea in sine nici nu a avut loc, dupa cum a rezultat din depozitiile martorului audiat anterior.
Si parasirea locului de munca, despre care s-a facut vorbire la alineatul 7, are circumstante atenuante. La pagina75citim ; »Dar in ziua aceea era un senin de ceriu si asa de frumos si cald afara ca-ti venea sa te scalzi ca gainile pe uscat », dupa cum, in cazul blestematelor de poste, autorul moral este cu siguranta Zaharia lui Gatlan, dupa cum rezulta din declaratiile martorilor si in plus , aceasta era singura modalitate de a scapa de un « mancau » ca Zaharia , a carui tovarasie nu prea era dreapta. As dori sa adaug probelor , depozitia colegului meu Ion Mogorogea !
Procurorul : Se admite.
Aprodul : Sa pofteasca in sala avocatul Ion Mogorogea !
AVOCATUL III (aparare) Onorata instanta , in seara zinei de 23 februarie , noi toti baietii, care stateam in gazda la Pavel Ciubotarul, ii ascultam cu mare atentie povestile lui Mos Bodarga , un mosneag fara capatai, insa de tot hazul. In timpul acesta Nica a lui Oslobanu a adormit si a inceput sa sforaie de se cutremurau peretii. Atunci, Zaharia lui Gatlan, enervat peste masura, i-a propus lui Nica sa faca impreuna niste poste pe care sa i le puna lui Oslobanu la talpi, caci amandoi aveau grozava ciuda din cauza ca le manca toata mancarea. Zaharia i-a aratat lui Nica cum sa impatureasca hartiile, cum sa le unga cu seu de la lumanare topit langa foc, iar Nica i le-a pus incet la talpi lui Oslobanu si Zaharia a venit cu chibritul si i le-a aprins . Dupa cum bine observati, clientul meu, domnule Procuror a fost doar partas, si nicidecum autor in actiunea de punere a postelor. In consecinta, toate aceste fapte, considerate de acuzare incriminante, sunt in esenta niste »zburdalnicii », « specifice varstei ». Acela dintre dumneavoastra care macar o data in copilarie n-a fost la furat mere, cirese sau struguri,care n-a fugit la scaldat intr-o frumoasa zi de vara , care n-a fost cu plugusorul, in serile frumoase de Anul Nou, acela n-a avut copilarie, iar cine nu are copilarie n-are nimic pe lume. Un copil care smantaneste oalele pe ascuns, care toarce raze de luna din caier de aur pentru mama sa , care se scalda in apele reci ale Bistritei vijelioase, este de fapt un nazdravan si nicidecum un posibil infractor.
Procurorul : Completul se retrage pentru deliberare.
Presedintele : Sentinta civila numarul 512 din 18 martie 2010.
In urma deliberarii, Curtea de Apel l-a gasit pe Nica a lui Stefan a Petrei
nevinovat.
In baza articolelor mentionate, din Codul Penal , instanta constata ca faptele
paratului nu au vizat incalcarea ordinii publice, nu au fost savarsite cu intentie
sau premeditare, ci au fost, datorate in egala masura nazdravaniilor specifice
7
varstei si afectiunii materne exagerate ; « eram copilul mamei » dar mai ales acelei varste care l-a facut nemuritor prin memorabilele sale « Amintiri din copilarie »
Judecǎtor: Curtea se socoteşte mulţumitǎ cu acest rǎspuns şi declarǎ şedinţa închisǎ.

BIBLIOGRAFIE ;
Casangiu Larisa Ileana «Repere in organizarea procesului didactic la disciplina Limba si literatura romana in invatamantul primar »Ed.Nautica 2007
Corneliu Craciun « Metodica predarii limbii romane in invatamantul primar »Ed. Emia,Deva 2003
Creanga Ion . « Amintiri din copilarie >> Ed. Portile Orientului Iasi 2002
Luminita Sandulache « Manual de compunere pentru clasele II-IV »Ed. Cutia Pandorei 2000

 
Leave a comment

Posted by on February 24, 2011 in scenete

 

Tags: , , ,

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: